Stimată doamnă ministru Adriana PETCU,
In acord cu cele discutate în cadrul întâlnirii din 4 Iunie, referitor la propunerile privind proiectul de Hotarâre a Guvernului pentru aprobarea criteriilor de selectare şi lista sectoarelor de cursuri de apă unde se interzice realizarea de lucrări şi activităţi care pot afecta starea ecologica a apelor, vă supun atenţiei următoarele propuneri:
1. Actul normativ trebuie să integreze atât aspectele privind starea ecologica a apelor cât şi cele privind menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică. Condiţia de îndeplinire „simultană” a tuturor criteriilor conduce la neîndeplinirea scopului pentru care a fost elaborat actul normativ şi respectiv la neîndeplinirea obiectivelor directivelor europene privind apa şi conservarea naturii. Aşa cum şi dumneavoastră aţi concluzionat, este esenţială eliminarea acestei condiţii de îndeplinire simultană a criteriilor.
2. Includerea unui criteriu nou de selecţie pentru stabilirea zonelor de excludere şi a zonelor tampon - prezenţa salmonicolelor şi zonele de refacere biologică pentru resursele acvatice vii, având în vedere faptul ca salmonidele reprezintă un indicator al stării ecologice bune a unui corp de apă. Acest criteriu trebuie raportat la habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul României definite şi delimitate geografic prin lucrările elaborate de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (I.C.A.S.) Bucureşti, în perioada 2001-2005, intitulate „Studiu privind rebonitarea şi recartarea fondurilor de pescuit din apele de munte” şi „Cercetări privind evaluarea potenţialului piscicol natural şi a recoltei salmonicole din lacurile montane” - executate în conformitate cu recomandările Uniunii Europene, reglementate de art. 4 al Hotarârii de Guvern nr. 202/28.02.2002 pentru aprobarea „Normelor tehnice pentru calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole” cu modificările şi completările ulterioare. Această listă este anexă la Protocolul nr. 10711/ 19.04.2010 şi respectiv nr. 12935 din 2013.
Observaţii în argumentarea acestui criteriu :
A) este demonstrat ştiinţific faptul că în apele salmonicole sunt prezente specii prioritare de peşti şi nevertebrate protejate expres prin legislaţie, cum este cazul peştilor zglăvoc (cottus gobio) şi chişcar (Eudontomyzon danfordi) aflate pe lista IUCIN; scopul actului normativ propus se realizează doar prin măsuri ferme, ce asigură fără echivoc protejarea şi conservarea acestor specii protejate, precum şi a speciilor de floră şi faună protejate care, împreună cu habitatele ripariene, depind de aceste cursuri de apă dulce.
B) De asemenea, prezenţa salmonidului), lostriţă (Hucho hucho aflat pe lista peştilor strict protejaţi şi pe cale de dispariţie, pe anumite cursuri de apă, impune imperios acceptarea criteriului de selecţie mai sus propus.
C) Precizările din ORDIN nr. 8 din 12 ianuarie 2018 privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2018, fac referire expresă la salmonidul lipan (thymallus thymallus) şi la zonele cursurilor de apă pe care le populează, fiind declarat peşte interzis pescuitului tocmai datorită caracterului de specie salmonicolă periclitată. Cum lipanul este cel mai periclitat salmonid la fluctuaţiile debitului de apă şi mai ales la modificarea negativă a stării ecologice a apei, se impune necesitatea ca sectoarele cursurilor de apă pe care le populeaza sa fie declarate zone de excludere. Intr-o listă anexa vă pot pune la dispoziţie propunerile cu numele secţiunilor cursurilor de apă pe care să le aveţi în vedere în analiza acestui criteriu.
D) Stabilirea debitului ecologic( denumit in prezent debit salubru) minim necesar ce nu poate fi facut decat prin stricta raportare la prevederile din Anexa V din Directiva Cadru Apa, in caz contrar atat starea ecologica a apelor cat si parametrii fizici , chimici si biologici, nu se vor incadra in standardul cerintelor europene de mediu. Condiţiile climatice actuale, ce se preconizează a avea un orizont de timp de mare deschidere, caracterizate prin manifestări extreme (seceta / ploi de mare intensitate, torenţi) pun problema unei revederi, pe de o parte a conceptelor de acumulări şi restricţii în perioada de secetă, iar pe de altă parte a unor noi analize privind intensitatea ploilor, calculul frecvenţelor şi durata ploilor. Ca urmare se impun metode de determinare a debitului ecologic acceptabil pe plan naţional şi internaţional, bazate cu precadere pe modelele ecologice dezvoltate de specialiştii în domeniul biologiei şi ecologiei, ce determină direct debitele ecologice pornind de la condiţiile necesare în râuri (viteze şi adâncimi medii ale apei, etc.) pentru conservarea florei şi faunei acvatice.
Raportat la criteriul de selectie in functie de prezenta populatiilor salmonicole in anumite sectoare ale unor cursuri de rauri, impreuna cu alte specii protejate de pesti sau nevertebrate prezente in acelasi sector, debitul ecologic minim necesar protejarii si conservarii acestora se calculeaza conform literaturii stiintifice de specialitate acceptate de Comisia Europeana, tinand cont de faptul ca biotopul speciilor in apele de munte din zonele protejate va intruni aproximativ acelesi caracteristici hidrologice de natura fizica: viteza medie (>0,5m/s si < 1,5m/s), adancime medie (>0,5m si < 1,5m), coeficient de rugozitate (0,7 pentru prundis) al albiei si implicit debit mediu si de natura chimica : temperatura (<20 0C vara si >0 0C), pH (6,5-8,5, optim pentru salmonide fiind intre 7,5-8), oxigen dizolvat >9 mg/l, iar alti parametri restrictivi (metale grele) in limitele admisibile, conform normelor UE, asimilate prin H.G. 202/22.03.2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul mentinerii vietii piscicole, salmonicole in cazul nostru.
Trebuie precizat exact faptul ca ecosistemele acvatice lotice, constituite de apele curgatoare (rauri, parauri) montane, necesita un management specific, in contextul antropizarii accentuate cu consecinte directe asupra zonei salmonidelor. Desi pastravul cat si lipanul nu sunt specii de pesti prioritare, sanatatea si existenta durabila a acestor populatii care depind direct de un debit ecologic de cel putin 50% din debitul initial al raului, determina direct supravietuirea altor specii de pesti,nevertebrate sau fauna strict protejate si mentionate in fisa de management a siturilor aferente sectoarelor montane de apa, cum ar fi vidra (lutra lutra).
In conformitate cu normele Comisiei Europene, in cazul amenajarilor hidrotehnice sau de salbe de MHC in cazul raurilor Capra, Buda si Otic ( jud. Arges) , debitul ecologic in aval de captari trebuie calculat conform calcului stabilit pe baza normelor fundamentate stiintific in studiul de cercetare stiintifica „Managementul fondurilor piscicole din apele de munte”,elaborat de ICAS, pagina 101, realizat in conformitate cu cerintele si prevederile Directivei Cadru Apa a Comisiei Europene si a Directivei Habitate.
Menţionez că aceste propuneri sunt rezultatul discuţiilor directe pe tema viitoarei HG cu evaluatori de mediu acreditaţi de Ministerul Mediului, ihtiologi din mediul universitar de stat şi experţi oficiali de mediu ai Comisiei Europene. Precizez faptul că includerea acestor propuneri într-un act normativ ar fi în acord cu prevederile Directivei Cadru-Apă şi Directivei Habitate a Comisiei Europene, şi mai ales cu jurisprudenţa stabilită de Curtea Europeană de Justiţie ale cărei hotărâri sunt general obligatorii pentru statele membre UE, dispoziţiile de drept naţional neputând fi opozabile dreptului UE, exemplu elocvent fiind stoparea proiectului de MHC pe râul Jiu de către instanţă cu argumentare în jurisprudenţa CEJ.
Mentionez intreaga mea disponibilitate si a colectivului de specialisti in protectia mediului cu care colaborez, pentru dialog si consultari pe tema protectiei cursurilor de apa afectate de constructii si lucrari ce pot afecta starea ecologica a acestora.
Cu stimă,
Prof. Ovidiu MIHUT
