O noua petitie

Flyfishing Club Musca XIII Sibiu a initiat o noua petitie pe care o va inainta Ministerului Agriculturii si ANPA, invocand probleme si neajunsuri ale actualei legislatii de care credem ca ne lovim majoritatea dintre noi, pescarii, precum si cateva idei si propuneri de imbunatatire
Evident ca nu ne-am propus si nu ne asteptam ca acest demers sa cuprinda si sa rezolve toate problemele si nemultumirile pescarilor sportivi.
Dar speram sa fie un inceput al unui dialog intre noi, pescarii si autoritatile statului.
Va invitam sa fiti alaturi de noi in acest demers si sa semnati aceasta petitie.
Se poate semna si online:


Petitie catre ANPA – solicitare de modificari legislative privind pescuitul recreativ sportiv


Speram de asemenea ca petitia pe care o vom depune la ANPA si MADR va fi semnata de cat mai multe cluburi si asociatii de pescari.

Va multumim!

Petitie catre ANPA
solicitare de modificari legislative privind pescuitul recreativ sportiv


Catre:
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
In atentia Domnului Ministru Valeriu Tabara
Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura
In atentia Domnului Presedinte Marian Sorinel Manaila

In data de 18.03.2010, alaturi de alte cluburi si asociatii de pescari semnatare, am inaintat catre dumneavoastra o petitie privind pescuitul sportiv in apele de munte, inregistrata la cabinetul dvs cu nr. 1226 / 18.03.2010, petitie prin care, tinand cont de prevederile OUG 23 / 2008 si a Legii 317/2009 precum si de predictibilitatea semnarii unui nou protocol in 2010, intre ANPA si RNP, de delegare a administrarii apelor de munte catre RNP, am formulat o serie de propuneri privind reglementarile pescuitului recreativ / sportiv in apele de munte administrate de RNP, menite sa imbunatateasca atat conditiile de pescuit recreativ cat si calitatea administrarii apelor de munte (salmonicole), cu efect direct in conservarea si cresterea valorica a resursei acvatice vii din aceste habitate piscicole naturale. Desi in cele din urma ati semnat Protocolul de delegare cu RNP, previzionat anterior de noi in Petitie, la acea data raspunsul. dvs nu a fost unul constructiv (adresa nr. 15235/19.03.2010 ).
In contextul actual, tinand cont de continua degradare a habitatelor pisicole naturale si a calitatii resursei acvatice vii, precum si de inrautatirea conditiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, revenim cu noi solicitari si propuneri.
Ne adresam dumneavoastra avand in vedere atributiile pe care le aveti in domeniul elaborarii strategiei, politicilor si a proiectelor de acte normative ce reglementeaza pescuitul precum si datorita functiilor pe care le indepliniti:
a) De elaborare si implementare a strategiei nationale si a reglementarilor privind: conservarea si managementul resurselor acvatice vii existente in habitatele piscicole naturale”…

c) de administrare a resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, cu exceptia celor din Rezervatia Biosferei “Delta Dunarii”, care sunt administrate de Administratia Rezervatiei Biosferei “Delta Dunarii”;
d) de control si inspectie;”

Ca si institutie publica de interes national, ANPA, in calitate de administrator al resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale, deci a unei parti din avutia nationala, are obligatia gestionarii acestei avutii in spiritul conservarii si chiar cresterii valorii acesteia, in interesul statului si al cetatenilor sai .
Desi dorim ca demersul nostru sa fie unul constructiv, nu putem sa nu privim cu ochi critic realitatea de la care pornim:
Aceasta realitate ne arata ca strategia actuala a ANPA (daca exista una) privind conservarea si managementul resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale, nu functioneaza eficient, starea de declin accelerat a acestor resurse, fiind efectul, sau mai degraba consecinta cadrului legislativ din ultimii ani, cadru legislativ in care ANPA are un cuvant important de spus, dar care sufera atat prin continutul reglementarilor promovate si adoptate in ultima perioada, cat si prin neaplicarea si nerespectarea acestora si prin lipsa controalelor si insuficienta aplicarii sanctiunilor .
Legislatia actuala din domeniul pescuitului recreativ/sportiv este neclara si ambigua, incurajeaza degradarea continua a conditiilor de pescuit, atat in detrimentul pescarilor platitori de permis (si platitori de taxe si impozite, ca cetateni ai statului roman), cat si in detrimentul conservarii resursei acvatice vii si a habitatelor piscicole naturale
Dintre neajunsurile acestei legislatii amintim numai cateva:
1. Paza si administrarea resursei acvatice vii
Prin continua modificare a legislatiei, in ultimii 4-5 ani, rand pe rand s-a eliminat dreptul de control al celor care puteau asigura paza habitatelor piscicole: personal silvic, jandarmi, politie, paznici ai administratorilor delegati, etc, fara a oferi o alternativa eficienta in acest sens.
Efectul acestei situatii este extrem de vizibil:
In prezent paza atat de necesara conservarii resursei acvatice vii, este ca si inexistenta, iar controlul posibil de facut numai in prezenta inspectorilor ANPA este nesemnificativ si fara efecte pe aproape toate habitatele piscicole naturale;
ANPA nu are o structura eficienta de control in teritoriu; cu un inspector ANPA pe judet, sau mai rau, la 2-3 judete, habitatele piscicole naturale, practic sunt lasate prada braconajului, care infloreste fara precedent .
In timp ce apele naturale sunt secate de peste la lumina zilei, fara nici o jena, s-a ajuns in situatia in care pescarii sportivi, platitori de permise sa fie o minoritate pe malul apei, acestia nerazbind in fata braconierilor pe care nu-i mai sperie nimeni;
Prevederile legii in ceea ce priveste prohibitia, cantitatile si dimensiunile pestilor ce pot fi retinuti, sunt incalcate flagrant, repetat si fara consecinte pentru cei care incalca legea. Pe majoritatea habitatelor piscicole naturale se braconeaza intensiv, atat cu undita cat mai ales cu metode ilegale si distructive: japca, plase monofilament, parasute, curent electric, etc. In momentul de fata asistam la o criza de autoritate a institutiilor de paza si control, precum si la o criza de credibilitate a ANPA in calitate de administrator al habitatelor piscicole naturale.
Este evident a ca modul de administrare a resursei acvatice vii din ultimii ani este ineficient si a generat declinul continuu si vizibil al cantitatii si calitatii acestei resurse.
OBS: Avem chiar exemple prin care inspectori ANPA, aflati in control pe malul apei (Oltului), se rezuma la a controla de permise ANPA practicantii pescuitului cu undita, conform legii, aplicand amenzi celor in neregula sub aspectul detinerii permisului ANPA, in schimb aceeasi inspectori ANPA ignora cu buna stiinta braconierii care folosesc metode nepermise (plase, parasute, japca, etc), aflati la cativa metri de pescarii cu undita controlati; Motivatia actiunii lor este descurajanta: lipsa detinerii permisului ANPA este amendabila, aducatoare rapida de bani in institutie, pe cand dosarele penale, sunt doar o complicatie care dureaza prea mult pana la rezolvare (aceasta este explicatia data de inspectorii ANPA aflati in control)
Desi am luat cunostinta de proaspata promulgare legii 219/11.11.2010, de modificare a OUG. 23, prin care se reda dreptul de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor, catre personalul politiei, politiei de frontiera si jandarmeriei si suntem de acord ca este necesara si benefica, in acelasi timp consideram ca masura nu este suficienta. Este putin probabil ca personalul politiei si jandarmeriei va fi prezent constant pe kilometri de maluri de apa, pe toate vaile si toate paraiele in cautarea si pedepsirea braconierilor. Avem convingerea ca acestia vor actiona ca si pana acum, facand deplasarea mai putin in patrulare si mai mult doar la sezizarea infractiunilor. Acest mod de actiune insa nu s-a dovedit foarte eficient nici pana acum, timpul pretios scurs pana la aparitia organelor de control la locul incalcarii legii fiind adeseori decisiv in mascarea si musamalizarea infractionalitatii. Suntem de parere ca pentru combaterea eficienta a braconajului, mai ales in contextul amplorii pe care a luat-o fenomenul, este nevoie de mult mai mult efort si de o prezenta mai numeroasa si mai constanta pe apa a persoanelor cu drept de paza si control.

2. Eliberarea permiselor
Eliberarea permiselor emise de ANPA numai prin asociatiile de pescari s-a dovedit a fi o masura care nu a generat nici un efect pozitiv, dimpotriva a permis numeroase abuzuri, incurajand specula. O parte semnificativa a asociatiilor de pescari s-au transformat in adevarate chioscuri, ba chiar s-au infiintat exact in acest scop, avand ca unica activitate vanzarea permiselor ANPA, percepand astfel, pe langa contravaloarea permisului suprataxe (adeseori motivate impropriu ca si cotizatii) si comisioane arbitrare si abuzive.
In acelasi timp, nici un leu din sumele incasate pentru permisele emise de ANPA nu se intoarce in mod direct in gestionarea si conservarea resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale; contravaloarea permisului intra in bugetul statului, ca orice taxa, iar sumele incasate suplimentar de asociatii sub forma comisioanelor sau a pseudocotizatiilor (de multe ori mai mari decat valoarea permisului), intra in buzunarul acestora sub forma unor castiguri usoare, speculative, nemeritate .
Distribuirea permiselor ANPA poate fi facuta prin alte canale de distributie mult mai accesibile si mai eficiente: prin trezorerii sau prin unitatile administrative locale, prin reteaua Postei Romane sau prin alte unitati similare de utilitate publica, prin magazinele de pescuit, cu o acoperire si accesibilitate mult mai mare decat asociatiile de pescari. In acest mod s-ar inlesni incasarea banilor la bugetul statului si s-ar elimina fenomenul speculei cu permise.
Fata de acest aspect nu e nevoie sa inventam reguli noi, e suficient sa luam exemplul vecinilor nostri din UE, a caror experienta a creat modele de succes in administrarea habitatelor piscicole naturale, transformate in adevarate paradise piscicole pentru turismul de pescuit.
3. Stabilirea perioadei de prohibitie, a cantitatilor si dimensiunilor minime
Stabilirea perioadei de prohibitie la pastrav si limitarea sezonului de pescuit pe apele de munte, nu este fundamentata nici stintific, nici macar rational. Pastravul indigen ca si fantanelul se reproduc in perioada noiembrie-decembrie ; in acest context, stabilirea sezonului de pescuit recreativ la pastrav intre datele de 1 mai si 15 septembrie nu face decat sa lase accesul pescarilor sportivi pe apele salmonicole 4 luni pe an si, in lipsa aproape totala a pazei, la dispozitia braconierilor celelalte 8 luni din anul calendaristic.
Permiterea unui sezon liber pentru pescuitul sportiv al pastravului, pe o perioada intre 1 martie si 15 octombrie, dupa modelul, experienta si rezultatele altor tari din UE, ar fi nu numai rationala ci si benefica, prezenta pescarilor sportivi, platitori de permise, pe apa, o perioada mai mare din an, ar asigura o protectie sporita a acestor habitate naturale impotriva actelor de braconaj, fara sa afecteze perioada de boiste a pastravului indigen.
De asemenea, consideram ca actualele reglementari privind dimeniunile minime ale pestilor si cantitatile maxime admise pentru retinere, pe langa faptul ca nu sunt respectate, nu sunt de natura sa permita dezvoltarea resursei acvatice vii. Stabilirea doar a dimensiunilor minime de retinere a pestilor favorizeaza retinerea reproducatorilor valorosi si a exemplarelor trofeu. Consideram ca ar trebui introduse si dimensiuni maxime de retinere, in functie de specie si chiar in functie de potentialul unei ape pentru a permite protejarea exemplarelor valoroase din punct de vedere sportiv si cu capacitate mare de reproducere.
Totodata, cantitatile de peste permise prin lege spre a fi retinute sunt prea mari raportat la potentialul real al apelor.
Avand in vedere ca ANPA are in atributiile sale obligatia:
a) elaborarii strategiei nationale a sectorului pescaresc (din care face totusi parte si ramura pescuitului sportiv- recreativ);
e) elaborarii reglementarilor privind pescuitul recreativ/sportiv, si tinand cont de cele semnalate, avem de facut urmatoarele propuneri si solicitari:

Modificarea legislatiei in sensul:

1. Redobandirii dreptului dar si a obligatiei de paza si control pentru toate organele in drept, jandarmerie, politie, politie de frontiera, garda de mediu, precum si a tuturor celor implicati in administrarea habitatelor piscicole naturale: pesonal silvic, pesonal al autoritatilor publice locale, etc. si chiar atribuirea dreptului de control pentru membrii asociatiilor care se implica in administrarea si ingrijirea acestor habitate, singure sau in parteneriat cu institutii publice
2. Eliminarii din textul legii a prevederii de eliberare a permiselor ANPA numai prin asociatiile de pescari.
3. Modificarii perioadei de prohibitie la specia pastrav indigen si a sezonului de pescuit la aceasta specie astfel incat:
– Perioada de prohibitie pastrav indigen = de la 16 octombrie – la 28 februarie
– Sezon de pescuit sportiv la pastrav indigen deschis: de la 1 martie – la 15 octombrie,precum si:
– Diminuarea cantitatilor si a numarului de pesti permise a fi retinute intr-o singura zi;
– Stabilirea unor intervale de dimensiuni pe fiecare specie la care pot fi retinuti pestii, pentru a proteja atat puietul cat si exemplarele adulte cu capacitate mare de reproducere
4. Delegarii administrarii resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale catre autoritati publice administrative locale si/sau teritoriale, regii autonome, si alte institutii publice motivate si capabile de administrare, sau parteneriate ale acestora, intre ele, sau impreuna cu asociatiile de pescari sportivi.
Considerand ca in momentul de fata asociatiile de pescari nu au in mod real forta economica de a gestiona singure, eficient, habitate piscicole naturale, prin concesiune, se impune aceasta delegare a administrarii resurselor piscicole naturale catre institutiile mentionate sau parteneriatelor acestora cu asociatiile de pescari, intr-un cadru legislativ bine reglementat care sa asigure mediul optim pentru o administrare eficienta, in beneficiul resursei acvatice vii din habitatele piscicole naturale, respectand dreptul la masuri de administrare autonoma pe principii economice care implica cheltuieli, investitii, dar si posibilitatea recuperarii acestora, garantata prin act normativ.
Administrarea descentralizata a habitatelor publice naturale realizata prin intermediul autoritilor publice locale, direct interesate in dezvoltarea economica si sociala comunitatilor locale, s-a dovedit a fi un model de suces in statele uniunii europene.
Este imperios necesar insa, ca acestor viitori administratori delegati (autoritati publice locale, alte institutii, si partenerilor acestora) sa le fie stipulate clar si fara echivoc, in cadru legal, obligatiile dar si drepturile necesare desfasurarii unui proces administrativ eficient, modern, in folosul statului si al cetatenilor sai;
In incheiere, consideram acest demers o invitatie la cooperare, pe care speram ca il veti analiza constructiv si veti tine cont de solicitarile si propunerile noastre. Acest lucru ar insemna un pas benefic in dialogul atat de necesar pe care statul, prin intermediul ANPA, trebuie sa-l aiba cu reprezentantii societatii civile prin intermediul asociatiilor de pescari.
Va multumim !
Semnatari:

Flyfishing Club Musca XIII Sibiu
….
….
….

This entry was posted in Articole and tagged . Bookmark the permalink.